Petru Moraru Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova

Au cumpărat apartamente la preţuri preferenţiale după care le-au vândut la preţ de piaţă. Este “afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuinţe noi, obţinute la preţ de chilipir. Apartamentele la preţ cu mult mai mic decât cel de piaţă au fost construite parţial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajaţii din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistraţi aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuinţă. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preţ avantajos care au ajuns în proprietatea magistraţilor şi au constatat că unii nu aveau nevoie de locuinţă, unii le-au vândut repede, iar alţii au plecat din sistem la scurt timp după ce şi-au mărit spaţiul locativ. Există şi dintre cei care “au uitat” să includă noile achiziţii imobiliare în declaraţiile de avere.

În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăţi noi, alţii şi-au vândut casele şi maşinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat declaraţiile de avere şi au aflat ce câştiguri au obţinut magistraţii şi cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi.

Judecătorii din Republica Moldova urmează să-şi aleagă vineri, 20 octombrie, reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), singurul organ de autoadministrare judecătorească. Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie, doi de curţile de apel, doi de instanţele de fond, iar alţii doi şi-au făcut singuri loc în cursă. Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi. Ei vor rămâne pe “banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona.

Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

Mai mulţi judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel, dar şi de la instanţele de fond au dobândit anul trecut automobile noi, arată declaraţiile de avere ale magistraţilor, analizate de reporterii portalului Anticoruptie.md. Unii, în acte, nu sunt proprietari ai autoturismelor, arătând în declaraţii că au drept de uzufruct sau le conduc prin mandat. Valoarea maşinilor porneşte de la câteva zeci de mii de lei şi ajung să coste zeci de mii de euro.

Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie preferă să locuiască în case la sol, multietajate. ZdG a “scanat” declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale judecătorilor care activează în instanţa supremă din R. Moldova, constatând că nu mai puţin 25 de magistraţi deţin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chişinău şi costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de aceşti judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat încă în declaraţii, aşa cum prevede legea.

Un membru al familiei este avocat, iar altul — judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă pentru anii 2013–2014, că a obţinut cel puţin un bun sau o sumă de bani “din donaţii”.

La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după “ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe.