Eduard Harunjen Procurorul General al Republicii Moldova

Modă nouă în rândul procurorilor. Şeful Procuraturii Generale şi-a luat liber pentru o zi şi a organizat un chef cu prilejul zilei sale de naştere. Petrecerea a fost dată chiar acasă la Eduard Harunjen, unde au fost invitaţi mai mulţi colegi de-ai săi. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce chefuiau.

Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

Procurorul general şi-a vândut anul trecut maşina, cumpărându-şi o motocicletă. Alţi procurori-şefi au raportat în declaraţiile de avere şi interese faptul că, în 2016, au achiziţionat maşini noi sau apartamente. Familia şefului Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, de exemplu, a cumpărat un BMW X5, fabricat în 2016, cu 1,1 milioane de lei, în timp ce şeful Procuraturii mun. Chişinău a raportat venituri de milioane de lei din diverse tranzacţii imobiliare.

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiţie, fiind adversari, din postura de judecători, avocaţi sau procurori. Unii dintre aceştia sunt, între ei, cumetri, naşi, fini, iar alţii — soţi, fii, fiice, fraţi sau surori. Toţi, aproape la unison, susţin că relaţiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o ţară în care majoritatea cetăţenilor percep justiţia drept cel mai corupt domeniu.

Acum opt ani, mii de tineri au ieşit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democraţie şi o viaţă mai bună. Înţelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele paşnice în revolte violente şi în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituţii în stat. Au urmat sute de reţineri şi “un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri. Doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat. Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost examinat acest dosar, un singur poliţist, fugar acum, a fost condamnat la închisoare. Între timp, cazul tânărului Boboc a ajuns la CEDO. Puţini dintre demnitarii de atunci, fideli partidului de la guvernare — PCRM, au fost judecaţi pentru că au acţionat cu nepăsare. Toţi, unul ca unul, au fost spălaţi de acel aprilie 2009, iar mulţi s-au adăpostit sub umbrela PD şi cea a PSRM.

Mulţi dintre funcţionarii importanţi la 7 aprilie 2009 se regăsesc şi astăzi, la opt ani de la acele evenimente, în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns astăzi să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau “Jos Comuniştii”.

Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, cel care a ocupat în ultimele opt luni funcţia de procuror general interimar, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câştigător al concursului pentru funcţia de procuror general, obţinând cu două puncte şi jumătate mai mult decât Igor Serbinov, adjunctul procurorului general. Harunjen, pentru a fi procuror general în următorii 7 ani, trebuia să fie acceptat şi de preşedintele R. Moldova. Acesta fapt s-a produs în dimineaţa zilei de joi, la nici 24 de ore de la desemnarea lui Harunjen.

Procurorul general interimar, Eduard Harunjen, este unul din cei şase candidaţi la şefia Procuraturii Generale. Despre Harunjen se spune, că alături de Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, are cele mai mari şanse de a ajunge procuror general al Republici Moldova, desemnat în premieră în urma unui concurs public.

Toţi cei şase candidaţi la funcţia de procuror general au activat doar în organele Procuraturii, fiind implicaţi de-a lungul anilor în dosare şi acuzaţii scandaloase. Deşi până la reformarea sistemului au ridicat salarii modeste, aceştia au reuşit să adune averi impresionante. Practic toţi au, fie că le declară sau nu, case, apartamente sau maşini de lux. Unii dintre candidaţi sunt implicaţi, discret, prin intermediul familiilor, şi în afaceri de milioane.

Eduard Harunjen, actualul prim-adjunct al Procurorului General, fost procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale (PG) şi fost şef al Procuraturii Anticorupţie va asigura interimatul funcţiei, rămasă vacantă după demisia lui Corneliu Gurin.

Unii dintre cei mai bogaţi procurori s-au pricopsit cu apartamente sociale, deşi aveau una sau mai multe locuinţe în momentul în care au cerut să li se ofere un loc de trai. Faptul că nu aveau nevoie de spaţiu de locuit este demonstrat şi de rapiditatea cu care le-au vândut după darea în exploatare a primului bloc al procurorilor din capitală, în 2008. În prezent se mai construieşte încă un complex rezidenţial, iar numărul apartamentelor oferite Procuraturii la un preţ de două ori mai mic decât cel de pe piaţă, depăşeşte numărul total al procurorilor din municipiul Chişinău.

Într-o atmosferă relaxată, cu glume, zâmbete şi laude peste laude, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în care urmau să fie aleşi mai mulţi şefi de procuraturi raionale, dar şi şeful şi adjunctul Procuraturii Anticorupţie (PA).

Eduard Harunjen, actualul şef interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), şi Valeriu Bodean, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), se luptă pentru funcţia de şef al PA.

Eduard Harunjen, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale (PG), tot el mâna dreaptă a procurorului general, locuieşte într-o casă de milioane, dintr-o zonă de elită de la Telecentru. Harunjen este unul dintre procurorii care a fost supus unei proceduri disciplinare în legătură cu nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului tânărului Ion Ţâbuleac, ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009.