Ion Guzun Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova

Zeci de noi maşini de lux au intrat anul trecut în garajele funcţionarilor. Deputaţi, miniştri, judecători, poliţişti sau conducători de agenţii de stat. Majoritatea dintre ei şi-au depus deja declaraţiile de avere. Unii spun de unde provin banii, alţii tac. Urmează o listă alcătuită în baza analizei dărilor de seamă disponibile.

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiţie, fiind adversari, din postura de judecători, avocaţi sau procurori. Unii dintre aceştia sunt, între ei, cumetri, naşi, fini, iar alţii — soţi, fii, fiice, fraţi sau surori. Toţi, aproape la unison, susţin că relaţiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o ţară în care majoritatea cetăţenilor percep justiţia drept cel mai corupt domeniu.

Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie preferă să locuiască în case la sol, multietajate. ZdG a “scanat” declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale judecătorilor care activează în instanţa supremă din R. Moldova, constatând că nu mai puţin 25 de magistraţi deţin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chişinău şi costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de aceşti judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat încă în declaraţii, aşa cum prevede legea.

În 2015, judecătorii din R. Moldova, în special cei care activează în instanţele din Chişinău, şi-au cumpărat case de milioane, apartamente şi maşini de lux. Unii dintre ei au beneficiat, concomitent, de donaţii generoase, în valoare de sute de mii de lei.

Un membru al familiei este avocat, iar altul — judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după “ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe.