Maria Ghervas Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova

Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiţie, fiind adversari, din postura de judecători, avocaţi sau procurori. Unii dintre aceştia sunt, între ei, cumetri, naşi, fini, iar alţii — soţi, fii, fiice, fraţi sau surori. Toţi, aproape la unison, susţin că relaţiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o ţară în care majoritatea cetăţenilor percep justiţia drept cel mai corupt domeniu.

Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie preferă să locuiască în case la sol, multietajate. Reporter de Gardă a “scanat” declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale judecătorilor care activează în instanţa supremă din R. Moldova. Nu mai puţin 25 de magistraţi deţin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chişinău şi costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de aceşti judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat în declaraţii, aşa cum prevede legea.

Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie preferă să locuiască în case la sol, multietajate. ZdG a “scanat” declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale judecătorilor care activează în instanţa supremă din R. Moldova, constatând că nu mai puţin 25 de magistraţi deţin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chişinău şi costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de aceşti judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat încă în declaraţii, aşa cum prevede legea.

Un membru al familiei este avocat, iar altul — judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă pentru anii 2013–2014, că a obţinut cel puţin un bun sau o sumă de bani “din donaţii”.

La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după “ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe.