Vasile Bîtca Ex-ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (2015–2017)

Apartamente, vile, zeci de conturi bancare, maşini nou-nouţe şi cote părţi în diverse companii. Aşa arată tabloul averilor membrilor cabinetului de miniştri Filip. Imaginea este însă incompletă. În timp ce o parte din miniştri şi-au declarat veniturile, prim-ministrul Pavel Filip, alături de câţiva şefi de ministere, nu şi-au depus încă declaraţiile de avere. Cei care şi-au făcut publice veniturile, au obţinut împreună aproape 10 milioane de lei.

Un grup format din patru actuali şi foşti funcţionari de la Primăria oraşului Nisporeni, membri şi apropiaţi ai PDM, au acaparat în 2015 un teren aflat în proprietate publică, pe care l-au împărţit între ei. O parte din teren i-a revenit unui agent economic, despre care se spune că ar fi unul din sponsorii PDM.

Unii miniştri care au rămas în Guvern după reformare şi-au umplut buzunarele anul trecut din vânzarea imobilelor, terenurilor agricole sau a afacerilor. Potrivit declaraţiilor de avere, cei mai bogaţi miniştri sunt cei ai Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc, Finanţelor, Octavian Armaşu, Justiţiei, Vladimir Cebotari sau al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Vasile Bîtca, iar cele mai modeste venituri şi proprietăţi au fost declarate de către ministra Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc şi de Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Galbur.

Mai mulţi dintre miniştrii din Guvernul Filip au renunţat la unele proprietăţi în 2016, în favoarea unor noi achiziţii. Potrivit declaraţiilor de avere publicate pe portalul Autorităţii Naţionale de Integritate, cele mai multe schimbări au intervenit în declaraţia de avere a ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi a ministrului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Vasile Bîtca.

Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declaraţii de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiţi de fapte de corupţie. Totuşi, în acele declaraţii pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese şi nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influenţe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situaţia actuala a fiecărui semnatar ale acelor declaraţii (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.

Guvernul condus de Pavel Filip împlineşte un an de la învestirea în funcţie. În această perioadă, unii miniştri, în frunte cu premierul, au avut parte de evenimente importante, toate soldându-se cu suplinirea bugetului familiei sau cu promovarea intereselor pe care aceştia le au în diferite domenii.

Guvernul lui Pavel Filip are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor îi sunt apropiaţi controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD. Majoritatea noilor-vechi miniştri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse şi afacerile pe care le desfăşoară familiile acestora.

Guvernul condus de Valeriu Streleţ, votat de deputaţii liberal-democraţi, democraţi şi liberali, are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Majoritatea noilor-vechi miniştri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse şi afacerile pe care le desfăşoară familiile acestora.

Guvernul Gaburici are 11 miniştri noi. Mulţi dintre aceştia au activat şi până acum în funcţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitar la fonduri de stat. Astfel, mulţi dintre noii miniştri, prin intermediul firmelor administrate de familiile lor, au manifestat “slăbiciune” pentru banii publici, beneficiind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei. Alţi miniştri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeniile pe care le vor conduce, astfel nefiind excluse eventuale conflicte de interese pe parcursul desfăşurării activităţii.

Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii — doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii — preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.